Stau in balcon.A venit umbra . Balconul meu este deschis mereu spre lumea exterioara si este ,,imbracat in multe flori frumos colorate si parfumate.Parfumul il ofera leandrul si petuniile ...
Cate feluri de balcoane am vazut: unele micute, nu foarte late, parca te strivesc amenintatoare cu geamurile ingreunate cu flori, altele mari, impersonale, fara un minim décor, abandonate estetic, inutil apendice al unei case la fel de impersonala.
Nu am nevoie de dormitor exagerat de mare, de living sofisticat,dar simt insa nevoia unui balcon generos, mare, comod....dar e bun si al meu.are loc aici, masuta cu carti si cea pe care tin diverse prostii, florile, altele cate am. Am un covoras in balcon, scaun pentru eventualul musafir si o banca micuta.
Imi plac pe cat se poate, putin confort, culoare si foarte multa ordine! Asta lipseste in multe balcoane, ordinea, ...este confundat balconul cu un mic depozit de lucruri uitate, suspendat insa…Ce au balcoanele in comun: toate comunica cu interiorul printr-o usa.Minim o usa.
Am dragi clipe in minte pe care le asociez balconului. Trairi intense, visuri, dorinte, implinire. Balconul ma tine in contact cu viata de afara. Aud zgomotul strazii, un caine latrand, greierii – daca este destula liniste noaptea. Si noptile mele lungi sunt grozav de tacute!
Acesta este locul meu de refugiu pe care l-am cautat mereu si l-am gasit pana la urma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu